Diagnosticul bolilor parazitare se realizeaza prin identificarea organismului parazit in tesut sau in produse de excretie. O astfel de metoda de diagnosticare nu poate fi aplicata pentru toxoplasmoza sau toxocaroza, in care parazitul se localizeaza in profunzimea tesuturilor si nu este recomandata pentru diagnosticul primar in cisticercoza sau echinococoza in care tehnicile disponibile pentru obtinerea materialului biologic sunt invazive. Dozarea anticorpilor poate fi utila ca si indicator al infectiei parazitare. Un rezultat pozitiv, pentru un pacient neexpus anterior la parazit sau care a calatorit recent intr-o tara endemica pentru respectiva patologie, poate fi interpretat ca si indicator pentru o infectie recenta. Dozare anticorpilor anti-parazit este un indicator al infectiei, dar care nu poate fi catalogata ca fiind acuta sau cronica. Nivelul anticorpilor scade lent dupa tratament, dar, in general, persista 6 luni - cativa ani, in functie de parazit. Dozarea anticorpilor de tip IgM si IgA pot fi utila in determinarea timpului initial al infectiei doar pentru infectia cu Toxoplasma gondii, dar nu este recomandata pentru alta boala parazitara. Daca este suspectata infectia parazitara si examenul produsilor de excretie (materii fecale, urina etc.) nu poate fi realizat sau este negativ, sunt recomandate teste serologice corespondente pentru dozarea anticorpilor de tip IgG. Dozarea anticorpilor de tip IgA, IgM sau IgE nu are valoare diagnostica. Daca rezultatul obtinut la dozarea anticorpilor de tip IgG este negativ, un rezultat pozitiv pentru anticorpi de tip IgA, IgM sau IgE este, in general, fals-pozitiv si nu ar trebui luat in considerare in decizia terapeutica a pacientului. Ascaris lumbricoides Informatii generale Se estimeaza ca aproximativ 1,2 miliarde de oameni la nivel mondial sunt infectati cu Ascaris lumbricoides. Ascaris lumbricides este un vierme cilindric, cu dimensiuni intre 15 si 35 cm. Diagnosticul de laborator in ascaridioza se pune pe baza decelarii parazitului adult, a larvelor sau a oualor de paraziti. Viermii adulti pot fi depistati cu ocazia eliminarii lor (de regula pe cale anala, dar si pe cale bucala sau nazala, mult mai rar) sau in decursul unei interventii chirurgicale sau a examinarii radiologice a intestinului. In faza larvara, prezenta ascaridului poate fi decelata in materialul biopsic din ficat sau plaman, in sputa sau in sucul gastric. Examenul coproparazitologic poate evidentia prezenta oualor de paraziti in materiile fecale. Hemograma poate evidentia o eozinofilie marcata in faza migratorie a larvelor, care scade pana la o eozinofilie de maxim 10% in faza intestinala a parazitului. Calea de transmitere a infectiei este fecal-orala si este intensificata de faptul ca ouale de Ascaris pot supravietui in mediul extern perioade indelungate. Metode de diagnostic Metoda standard de diagnostic a acaridiozei este evidentierea oualor de Ascaris in examenul microscopic (coproparazitologic). Deoarece in infectiile usoare identificarea oualor poate fi dificila, este recomandata examinarea preparatului de materii fecale dupa concentrare. Raspunsul imun la infectia cu Ascaris determina sinteza de IgE si de IgG anti-Ascaris. Totusi, nu este recomandata folosirea testelor serologice pentru diagnostic datorita reactiei incrucisate cu alte nematode si datorita faptului ca un rezultat pozitiv nu indica stadiul infectiei.
RPR VDRL Confirmare TPHA Chlamydia trachomatis: Anticorpi IgA Chlamydia trachomatis: Anticorpi IgG Virus herpetic 1 (HSV1): anticorpi IgG Virus herpetic 1 (HSV1): anticorpi IgM irus herpetic 2 (HSV2): anticorpi IgG Virus herpetic 2 (HSV2): anticorpi IgM Testare HIV: anti HIV 1+2 Ag. p24 HIV-1 Antigen HBs Anti HCV Chlamydia trachomatis: Anticorpi IgM Treponema pallidum: Anticorpi IgG
SARS-CoV-2 (COVID-19): Comanda online testele serologice de determinare a anticorpilor IgG
HEPATITA AUTOIMUNA Hepatita autoimuna afecteaza in special femei. Boala se manifesta prin cresterea nivelului de bilirubina, a enzimelor hepatice si a imunoglobulinelor, prin modificari histologice tipice si prezenta anumitor clase de autoanticorpi. Recomadari pentru efectuarea testului: Ciroza biliara primara; Transaminaze crescute din motive neelucidate; Hepatita autoimuna; Autoanticorpii circulanti au o semnificatie importanta in diagnosticul hepatitei autoimune, fiind prezenti la majoritatea pa
Transportorul de zinc 8 (ZnT8), o proteina a membranei granulelor secretorii ale celulelor beta pancreatice, a fost recent identificat ca fiind una dintre antigenele tinta ale autoanticorpilor implicati in diabetul zaharat tip 1. Ac. anti transportor de zinc 8 (ZnT8) reprezinta un marker aditional al diabetului zaharat de natura autoimuna, alaturi de anticorpii deja cunoscuti: ac. anti GAD, ac. anti insulina, ac. anti IA2, ac. anti ICA. Indicatii clinice Identificarea persoanelor cu risc de a dezvolta d
Pneumoniile comunitare sunt caracterizate prin rate crescute de imbolnaviri si spitalizari; anual, incidenta acestora in randul adultilor in Europa este de 1.5 - 1.7 per 1000 de oameni. Studiile au demonstrat faptul ca pneumoniile comunitare sunt determinate de o mai multe microorganisme. Printre acestea sunt Mycoplasma pneumoniae si Chlamydia pneumoniae. Chlamydia pneumoniae este un alt patogen ce poate determina pneumonie comunitara, cu urmatoarea simptomatologie: tuse, febra, laringita, faringita, bro
Pneumoniile comunitare sunt caracterizate prin rate crescute de imbolnaviri si spitalizari; anual, incidenta acestora in randul adultilor in Europa este de 1.5 - 1.7 per 1000 de oameni. Studiile au demonstrat faptul ca pneumoniile comunitare sunt determinate de o mai multe microorganisme. Printre acestea sunt Mycoplasma pneumoniae si Chlamydia pneumoniae. Chlamydia pneumoniae este un alt patogen ce poate determina pneumonie comunitara, cu urmatoarea simptomatologie: tuse, febra, laringita, faringita, bro
Pachetul - Profil Sindrom antifosfolipidic (APS) cuprinde: Anticoagulant lupic Anticorpi anti-beta-2-glicoproteina I IgG Anticorpi anti-beta-2-glicoproteina I IgM Anticorpi anticardiolipinici IgG Anticorpi anticardiolipinici IgM Sindromul antifosfolipidic (APS, sindrom Hughes) este o boala autoimuna sistemica care se caracterizeaza prin prezenta anticorpilor antifosfolipidici si determina tromboza, avorturi spontane recurente si moarte fetala intrauterina . Criteriile clinice sunt urmatoarel
Borrelia burgdorferi (Sensu Lato) Borrelia burgdorferi este microorganismul implicat in patogeneza bolii Lyme. Agentul patogen a fost descoperit in 1982 de catre Willy Burgdorfer si incadrat in grupul taxonomic al spirochetelor. Bacteria este transmisa omului prin muscatura de capusei infectate (Ixodes ricinus - Europa, Ixodes scapularis - S.U.A.). Borrelia burgderferi sensu stricto, Borrelia garinii si Borrelia afzelii sunt cei mai importati patogeni umani si apartin genospeciei Borrelia burgdorferi
Borrelia burgdorferi (Sensu Lato) Borrelia burgdorferi este microorganismul implicat in patogeneza bolii Lyme. Agentul patogen a fost descoperit in 1982 de catre Willy Burgdorfer si incadrat in grupul taxonomic al spirochetelor. Bacteria este transmisa omului prin muscatura de capusei infectate (Ixodes ricinus - Europa, Ixodes scapularis - S.U.A.). Borrelia burgderferi sensu stricto, Borrelia garinii si Borrelia afzelii sunt cei mai importati patogeni umani si apartin genospeciei Borrelia burgdorferi
Mononucleoza infectioasa (popular: boala sarutului) este o boala contagioasa, virala, determinata preponderent de virusul Esptein-Barr (EBV). Este comuna, in special, in randul copiilor si adolescentilor. Virusul Epstein Barr face parte din familia Herpesviridae, subfamilie Gammaherpesvirinae, specie Human herpesvirus 4 (HHV-4). Infectia cu EBV face parte din categoria infectiilor ubiquitare - aproximativ 90% din populatie avand anticorpi impotriva acestui virus pana la varsta de adult. Principala
Investigatii de laborator recomandate in tulburari gastrointestinale Helicobacter pylori este un bacil gram-negativ, spiralat, prezenta caruia este asociata cu gastrita, ulcer gastric sau duodenal. Aproximativ 50% din populatia globala este purtatoare a acestei bacterii. 80% dintre purtatori sunt asimptomatici. Helicobacter pylori prezinta un mod unic de adaptare la conditiile din stomac. Sucul gastric este un lichid cu o puternica reactie acida. Helicobacter pylori secreta ureaza, enzima care convert
Investigatii de laborator din specimen fecal recomandate in tulburari gastrointestinale Helicobacter pylori este un bacil gram-negativ, spiralat, prezenta caruia este asociata cu gastrita, ulcer gastric sau duodenal. Aproximativ 50% din populatia globala este purtatoare a acestei bacterii. 80% dintre purtatori sunt asimptomatici. Helicobacter pylori prezinta un mod unic de adaptare la conditiile din stomac. Sucul gastric este un lichid cu o puternica reactie acida. Helicobacter pylori secreta ureaza,
Anticorpi heterofili (mononucleoza infectioasa) Virus Epstein Barr: Anticorpi IgG Virus Epstein Barr: Anticorpi IgM TGO TGP Fibrinogen VSH Hemoleucograma completa Mononucleoza infectioasa (popular: boala sarutului) este o boala contagioasa, virala, determinata preponderent de virusul Esptein-Barr (EBV). Este comuna, in special, in randul copiilor si adolescentilor. Virusul Epstein Barr face parte din familia Herpesviridae, subfamilie Gammaherpesvirinae, specie Human herpesvirus 4 (HHV-4). Infe
Boala celiaca (sprue celiac, enteropatie gluten sensibila, enteropatia glutenica sau sprue nontropical) este o maladie autoimuna, cu predispozitie genetica, declansata de ingestia de glutenului alimentar, in care apar leziuni la nivelul intestinului subtire. Leziunile provocate la nivelul intestinului subtire afecteaza absorbtia normala a substantelor nutritive, in special a grasimilor, calciului, fierului si folatilor. Boala celiaca este relativ frecventa, ea afectand aproximativ 0,3-1% din populatie, i
Panel anticorpi anti antigene nucleare (ANA) IgG, Profil ANA prin imunoblot Bolile autoimune au cauze multifactoriale în prezentarea clinică. Anticorpii antinucleari sunt o clasă specifică de autoanticorpi, care au capacitatea de a lega și distruge anumite structuri în nucleul celulelor, incluzând acizi nucleici, proteine aparținând nucleului celulei și ribonucleoproteine. Prezența ANA este asociată cu o multitudine de afecțiuni ale țesutului conjunctiv, prevalența lor in bolile reumatice sistemice