Cu toata admiratia pe care o au cititorii din Romania si din Franta pentru opera lui Cioran, scrierile sale de extrema dreapta, ba chiar favorabile Germaniei naziste, din anii 39;30, raman un motiv de stupefactie. Julien Santa Cruz analizeaza peste o suta de articole si cateva dintre lucrarile de tinerete ale filosofului pentru a intelege acest moment exaltat si isteric din biografia sa. Orientarea fascizanta a tanarului Cioran nu poate fi explicata doar printr-o lipsa de maturitate si prin circumstantele in care se afla, ci tine de gustul sau pronuntat pentru lipsa de masura si de o paradigma de gandire ostila democratiei. Nu este vorba de o adevarata adeziune ideologica la tezele hitleriste, ci mai degraba de un raspuns prin violenta verbului la sentimentul golului, la chinurile identitare si metafizice care-l asaltau pe Cioran in acea perioada. Julien Santa Cruz, profesor de istorie, identifica in lucrarea de fata originea si cheia faimosului nihilism cioranian. Astfel se intelege mai bine profunzimea scepticismului filosofului si alegerea etica a renuntarii ulterioare la orice forma de angajament fata de o idee, de orice natura ar fi aceasta.
O poveste plina de profunzime despre credinta oarba, loialitatea fata de familie si despre modul in care dragostea il face pe un barbat sa-si puna la indoiala orice crez de pana atunci. Max Wolff este unul dintre soldatii de nadejde ai Reichului, fortat acum sa se intoarca acasa, in Kallenheim, dupa o rana teribila la cap. Descopera astfel ca mama lui adaposteste in podul casei doua surori evreice, fugite din Berlin, lucru care il revolta la culme. Fapta miloasa a mamei lui este in viziunea fiului o trada